Locked [Descoperire] Plasticul

[RobertML]

În anul 1862, Alexander Parkes a prezentat un material organic, derivat din celuloză, care, odată încălzit, putea fi modelat păstrându-și forma după  răcire. Era prima versiune de plastic și se numea parkesină (piroxilină). Materialul s-a bucurat de un success efemer, din pricina unei calități sărace, cauzată de reducerea costurilor pentru producție. A urmat celuloidul, cunoscut inițial ca xilonită și derivat din celuloză și camfor alcoolizat. A fost inventat de americanul John Wesley Hyatt ca substitut pentru fildeșul folosit în bilele de billiard. În afara acestei aplicații, celuloidul a devenit faimos ca fiind primul film fotografic flexibil întrebuințat în fotografie și pentru realizarea imaginilor în mișcare. Fiind un material foarte inflamabil și cu descompunere ușoară, sfera întrebunțărilor sale a fost mult restrânsă.

 

După nitratul de celuloză, formaldehida a urmat ca produs ce avea să marcheze avansul către tehnologia plasticului. În 1899, britanicul Arthur Smith a obținut rășina din fenol și formaldehidă (selac), pentru a o folosi ca înlocuitor al ebonitei în izolațiile electrice. Fiind însă un material costisitor și greu de procurat, chimistul belgian Leo Hendrik Baekeland s-a gândit să creeze și pentru acesta o alternativă, cu intenția de a face profit. Fără să vrea, a îmbunătățit tehnicile de reacție între fenol și formaldehidă și a inventat astfel prima rășină complet sintetică, ce a devenit un success comercial. Belgianul a obținut un material modelabil care suporta temperaturi ridicate fără să manifeste distorsiuni. L-a denumit bakelită și a remarcat la scurt timp că avea mii de posibile întrebuințări. Din acest material a derivate plasticul, care este astăzi folosit în aproape orice industrie.